BOWTECH STIINTIFIC

Proprioceptorii din interiorul pielii incep sa transmita informatii de ordin senzorial prin intermediul cailor nervoase de conducere, catre maduva spinarii. Odata ce impulsurile au ajuns la nivelul maduvei spinarii, de aici informatia este trimisa la creier, prin intermediul diferitelor traecte spinale. Ajunse la creier, acestea trec prinr-o procedura extrem de complexa, circuland intre diferite zone, precum cerebelul, formatiunea reticulata, ganglionii bazali, , inainte de a fi coordonate in talamus si apoi trimise inapoi pe diferite traecte nervoase motorii, catre muschii sau organele enervate de nervi motori.

Este bine de stiut ca Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) controleaza peste 80% din functiile corpului si este foarte susceptibil la factorii externi de stress. Majoritatea dintre noi, traim astazi intr-o constanta stare de stress si hipestimulare simpatica a SNV. Vindecarea are loc atunci cand SNV trece de la dominanta simpatica la cea parasimpatica. Tehnica Bowen activeaza, ca un catalizator pentru aceasta schimbare.

  • Terapia Bowen va actiona prin deschiderea memoriei celulare la nivelul ADN-ului, instaurand acea matrice de sanatate originala din punct de vedere genetic.

„The Bowen Technique – the inside story”
de John Wilks”

CE FACEM NOI? (terapeutii)
Tehnica Bowen implica manipulari extrem de delicate dar directe, ale urmatoarelor structuri:

#Muschi

#Tendoane

#Fascia

#Ligamente

#Articulatii

#Nervi
Intr-o manevra Bowen clasica, cel putin una dintre aceste structuri va fi activata, poate chiar doua sau trei in acelasi timp, in functie de locul unde se aplica manevra. Oricum, o trasatura comuna a miscarilor Bowen este activarea fasciei, ca parte integranta sau invelis al tuturor structurilor de mai sus.
Majoritatea miscarilor Bowen se executa direct pe muschi, pe „burta” sau centrul muschiului, intre origine si insertie. Deoarece aproape toate structurile corpului sunt inconjurate de fascie – material fibros, subtire, rezistent si translucid ce cuprinde, separa si permite miscarea libera a structurilor pe care le inconjoara – este inevitabil ca prin activarea unui muschi sa nu fie activata si fascia inconjuratoare, ce face parte din acesta, desi cu efecte fiziologice usor diferite.
Toate structurile care se activeaza in timpul unui tratament Bowen, fie piele, organe, articulatii sau muschi, detin deasemenea nervi senzoriali care le enerveaza, realizand comunicarea cu sira spinarii si creier, oferind informatii despre starea acelei structuri particulare – este calda, rece, este tensionata sau exista durere, etc.
Muschii detin o multime de receptori nervosi numiti fusuri neuromusculare, care ofera informatii despre starea de alungire a muschilor. La fiecare miscare pe care o facem, anumiti muschi se contracta, ceea ce inseamna ca alti muschi se destind. Aceasta activitate este controlata la nivelul maduvei spinarii si al creierului.
Fusurile neuromusculare ce se gasesc de-a lungul fibrelor musculare raporteaza starea de incordare, contractare a muschilor si exista multe, extrem de multe astfel de terminatii nervoase pe fiecare structura musculara, depinzand de gradul de sensibilitate necesar. Muschii de profunzime ai gatului detin intre 150 -200 pe gram de tesut muscular, pe cand fesele, unde nu este necesar un nivel ridicat de sensibilitate, au aproximativ 50 pe gram.
Interesant este ca muschii de pe ambele parti ale coloanei vertebrale (muschii erector spinali), cu care lucram mult in terapia Bowen, au nivele exceptional de mari de fuse nervoase – intre 200 -500 pe gram de tesut muscular.
Uneori lucram aproape de locul unde muschiul se insereaza pe os, efectiv pe tendonul muschiului. Aici realizam un alt mecanism de comunicare – corpusculii neurotendinosi Golgi – care se gasesc in tendoane, sunt sensibile la rezistenta muschiului si apreciaza, de exemplu, cata forta este necesara pentru a ridica un obiect sau pentru a rezista unei forteĀ 
exterioare. Aceste informatii ne sunt necesare, de exemplu, in cazul bicepsilor, pentru a putea aprecia diferenta dintre ridicarea unui bolovan sau a cesti cu cafea de dimineata. Fara celulele Golgi, cafeaua ar putea zbura, cu usurinta, peste umerii nostri.
Celulele Golgi au o functie interesanta, prin aceea de a produce un efect inhibitor asupra fibrelor musculare, atat la o intindere lenta, cat si la una rapida, cand amplitudinea intinderii devine prea severa. Folosim aceasta functie cand efectuam o provocare puternica Bowen, asupra unui tendon (cum ar fi miscarea 2 de la procedura pentru pelvis), cu rezultatul inceperii relaxarii muschiului sub mainile noastre.
O varianta de explicare a acestei actiuni, in termeni fizici, este efectul sau asupra nervilor muschilor. La inceput, cand se realizeaza provocarea muschiului iar acesta este usor intins, proprioceptorii incep sa trimita informatii senzoriale prin intermediul cailor nervoase de conducere, catre maduva spinarii. Informatia care se transmite inapoi ca raspuns, depinde de o complexa interactiune dintre diferiti nervi – unii cu actiune rapida (ca mecanoreceptorii) si altii cu actiune lenta (ca nociceptorii).
In timpul zilei, prin activitatile curente, acesti nervi trimit informatii de mii de ori pe secunda catre creier, informand asupra statutului fiecarui muschi individual. Traseul este putin mai complicat. Initial, cand fusurile neuromusculare „se aprind” ca raspuns la o intindere musculara, se genereaza impulsuri care calatoresc de-a lungul nervilor senzoriali, catre maduva spinarii.
La adulti, unele cai nervoase senzoriale pot fi cu adevarat foarte lungi. Daca luam spre exemplu piciorul, informatiile senzoriale de la muschi, fascie, piele, articulatie si tesut conjunctiv calatoresc de-a lungul acestor cai pana la mijlocul spatelui (T12) pentru a ajunge la maduva spinarii. Odata ce impulsurile au ajuns la maduva spinarii, unele raspunsuri pot apare ca reflexe – de exemplu, un raspuns motor poate fi initiat la acest nivel, ce va rezulta in contractarea muschilor spinali de la acelasi nivel al maduvei spinarii. Acelasi lucru se intampla in testul reflexului la genunchi, cand o usoara lovitura pe tendonul rotulei creaza un raspuns in muschii cvadricepsi, initiat de nervul femural.
Pe langa acest simplu reflex, informatia este deasemenea trimisa la creier, prin intermediul diferitelor traecte spinale din maduva spinarii. Acestea pot fi imaginate ca autostrazile sistemului nostru nervos central. Caile senzoriale spinale ofera informatii senzoriale creierului, pe cand traectele motorii trasmit informatii inapoi la muschi si organe, ca raspuns la informatiile primite nu numai de la muschi, dar si de la ochi si de la organele responsabile cu echilibrul (sistemul vestibular)
Odata ce aceste informatii senzoriale ajung la creier, trec prinr-o procedura extrem de complexa, circuland intre diferite zone, ca cerebelul, ganglionii bazali, formatiunea reticulata, inainte de a fi co-ordonate in thalamus si trimise inapoi pe diferite traecte nervoase motorii, catre muschii sau organele enervate de nervi motori. La acest nivel, activitatea nervilor senzoriali o depasaseste pe cea a nervilor motori de trei ori.
Ce este interesant pentru noi este ca in timpul unui tratament Bowen, se realizeaza o intindere a muschiului, care se mentine cateva secunde, inainte de realizarea miscarii propriuzise. Odata ce se initiaza aceasta intindere, informatia senzoriala este transmisa prin intermediul nervilor la maduva spinarii, iar mai apoi, la diferite zone ale creierului. Cercetarile au aratat ca muschii raspund la acest stimul in circa 90 de secunde, o informatie folosita in tehnica osteopata de intindere – contraintindere. Daca Tom Bowen stia acest lucru, cand insista ca pacientul sa fie lasat in pauza doua minute, intre secventele de miscari, nu se stie, dar respectarea timpului necesar organismului de a raspunde stimulilor este de o importanta vitala.
In timpul zilei, cand suntem activi si ne miscam, o imensa cantitate de informatii provenite de la muschii nostri, de la tendoane, articulatii, piele si fascie este procesata in acelasi timp, dar cand suntem intinsi pe pat, exista foarte putina activitate in cadrul acestui sistem auto-corector.
Ceeace se pare ca se intampla in timpul unei sedinte Bowen este ca organismului i se permite sa se reorienteze catre memoria unei stari anterioare de sanatate, sau catre tiparul original. Pentru ca miscarile Bowen sunt efectuate pe puncte structurale cheie, pe care creierul le foloseste ca puncte naturale de referinta, pentru a determina postura (multe din aceste puncte se raporteaza la structurile semnificative embrionare si de dezvoltare), aceste miscari realizate in puncte extrem de precise au un efect urias asupra felului in care corpul se sustine pe sine.
Cativa factori sunt importanti. In primul rand, daca un terapeut Bowen ar face multe miscari, fara pauza, efectul ar fi mult diminuat. Deaceea, o maxima favorita in Bowen este „mai putin inseamna mai mult”. In al doilea rand, daca pacientul nu este relaxat sau nu sta confortabil, zonele primitive din creier responsabile de coordonarea miscarilor, nu vor fi capabile sa „auda” si sa prelucreze aceasta informatie distincta in beneficiul lor. Este la fel ca atunci cand cineva incearca sa asculte niste instructiuni foarte precise, in timp ce zgomotul unui pick-hummer se aude in fundal, sau cineva vorbeste prea repede.
Acum 6 ani am organizat o conferinta la Londra si l-am invitat ca lector pe Michael Odent, un pionier in miscarea pentru nastere naturala. In timp ce ne vorbea despre conditiile ideale pentru ca o mama sa nasca, mi-am dat seama ca exista paralele clare cu un tratament Bowen.
El explica atunci ca situatia ideala pentru mama era cea de minima interventie din afara in procesul natural al nasterii. In mod specific, el a mentionat unele activitati care intrerup aceste procese prin activarea cortexului, cea mai implicata zona din creier in controlul constient:
1. Purtarea unei conversatii cu pacienta, in special daca subiectul discutiei nu se refera la domeniul senzatiilor sale din acel moment (spre exemplu, intrebarea unde si-a petrecut concediul sau numele de fata al mamei)
2. Senzatia de frig
3. Senzatia de nesiguranta
4. Lumina puternica
Pentru ca este foarte important pentru sistemul nervos autonom sa inceapa sa se recalibreze si pentru ca mechanismul corrector prin feedback dintre diversii centri care controleaza relatiile posturale dintre muschi, sa treaca prin acest proces fara intreruperi externe, putem deduce ca sistuatia ideala pentru o sedinta Bowen ar fi urmatoarea:
1. Nu se poarta discutii cu pacientul, altele decat cele referitoare la senzatiile fizice pe care le simte in acel moment
2. Pacientul trebuie sa fie asezat confortabil si sa-i fie cald. Deobicei, daca terapeutul poarta haine mai groase decat un tricou, in camera de tratament e prea frig.
3. Pacientul trebuie sa se simta in siguranta. Comportamentul terapeutului si profesionalismul sau, mentinerea unor limite clare, sunt cruciale pentru ca pacientul sa se simta in siguranta. Chiar ceeace gandeste terapeutul (de exemplu daca gandeste ca pacientul este foarte atragator sau dimpotriva, respingator, va influenta felul in care acesta se simte sau nu in siguranta). Invelirea pacientului ii va conferi o senzatie de securitate si se va putea relaxa.
4. Lumina puternica activeaza cortexul, asa ca o veioza cu lumina slaba in camera de tratament este foarte indicata. Lumina fluorescenta are un efect de contractie asupra muschilor netezi (de exemplu muschii care inconjoara inima), deci este contraindicata.
5. Muzica tinde sa aibe un efect de activare al mintii si poate avea rezonante emotionale puternice. In orice caz, este mult mai bine ca pacientul sa se cufunde in propriile senzatii decat sa fie atras in melancolia provocata de muzica.
Exista multe alte explicatii despre felul in care functioneaza aceasta tehnica. Este clar ca unele puncte pe care se lucreaza corespund cu meridianele de acupunctura si punctele Trigger. Terapeutii simpt adesea un raspuns in mainile lor, in timpul tratamentului, ca si cum miscarile Bowen creaza un impuls electric. Tom Bowen obisnuia sa descrie cum folosea el informatiile generate de aceste impulsuri subtile, pentru a intelege raspunsul organismului in timp ce lucra.
De fapt, aceste impulsuri sunt masurabile – s-a demonstrat ca intinderea fasciei genereaza o mica incarcatura piezo-electrica. Studii efectuate in SUA au masurat aceste impulsuri si le-au identificat ca fiind create de fibrele de colagen din compozitia fasciei, stabilind ca aceste impulsuri au efecte extrem de puternice in vindecarea organismului.
Experimente au aratat ca prin aplicarea unui curent de acest tip, de mica intensitate, peste un os fracturat, se grabeste mult procesul de vindecare, dar intensitatea curentului este cruciala – daca este prea puternica e contra-productiv si va incetini sudarea osului. Acest aspect are implicatii pentru noi in aplicarea presiunii miscarilor – cu cat mai mare este presiunea, cu atat mai puternic este impulsul electric generat. Ar fi foarte interesant un studiu asupra presiunii optime asupra unui tesut pentru un raspuns optim. Implicatiile acestui aspect vor fi discutate intr-un alt capitol.